ROMA. Istùdiu de sa limba sarda in iscola, prus tretu in su palinsestu de su servìtziu pùblicu radiotelevisivu e possibilidade de impreare sa limba regionale finas in sas relatas cun s’amministratzione de sa Giustìtzia e s’amministratzione pùblica. Custas sas novas chi ant a pòdere èssere introduidas cun su disinnu de lege subra sas limbas regionales e de minoria e de cunsighèntzia ratìfica de sa carta de Istrasburgu chi tenet comente a primu firmatàriu su senadore de su Movimento 5 Stelle Gianni Marilotti.
A pustis de bint’annos de isbetu in Parlamentu est difatis comintzadu s’iter pro sa ratìfica de sa Carta europea de sas limbas regionales o de minoria. Oe sa Prima commissione de su Senadu at incardinadu s’esàmene de su disinnu de lege chi tenet che primu firmatàriu a su senadore Marilotti, presidente de sa Commissione pro sa Biblioteca e s’Archìviu istòricu de Palazzo Madama.
“Sa ratìfica de sa Carta europea est una rechesta chi si faghiat dae tempus dae totu su movimentu linguìsticu sardu”, ammentat su senadore de su Movimento 5 Stelle, “ca assegurat unu reconnoschimentu prus ampru de su patrimòniu culturale nostru. Pro more de sa ratìfica difatis s’at a ismanniare de prus s’impreu de sa limba sarda in s’amministratzione pùblica e in s’istrutzione. Sa ratìfica dat difatis prus fortza a sa lege 482 de su 1999subra sas minorias linguìsticas e a sa lege regionale aprovada comomai duos annos a oe”. Sa Carta tenet sa punna de promòvere s’impreu de sas limbas de minoria, a tales de amparare s’eredade e sas traditziones culturales europeas, in prus chi su respetu de sa voluntade de sos sìngulos de pòdere impitare custas limbas in s’àmbitu de s’atividade pùblica o privada.