TÈMPIU. Bi sunt duas mortes suspetas in Tèmpiu. Sa cajone est certificada dae s’ufìtziu de istadu civile de su municìpiu: “Polmonite bilaterale, insuficèntzia respiratòria aguda in patziente cun polmonite”. Sìntomos de su coronavirus. Ambos sos mortos fiant ricoverados in Meighina in s’ospidale Paolo Dettori. Comente a un’àtera persone chi paret siat morta semper oe in su matessi repartu.
Chi arriscat “de devènnere unu focolaju meru e sìncheru pro s’isparghinada de su virus”. A l’iscrìere , cun “allarme màssimu”, est si visusìndigu de sa bidda Gianni Addis, in unu comunicadu cumpartzidu cun àteros deghe sìndigos de sa Gaddura arta e inviadu a totu sas autoridades sanitàrias e incarrigadas a sa gestione de s’òrdine pùblicu, dae sa Regione a sa prefetura. Sa situatzione sanitària paret chi siat de allarme ruju.
“Arribant a s’atentzione de chie est iscriende sas rechestas de interventu dae banda de dutores e operadores sanitàrios chi indicant sa presèntzia de unu patziente positivu in su repartu de meighina in isulamentu chi non si podet tramudare in sa setzione COVID-19, né si podent dimìtere e tramudare sos àteros patzientes ricoverados ca non sunt a disponimentu tampones de fàghere a issos”, si leghet, “a in antis de custu datu iscumproados, resurtat a su sutascritu chi a su repartu no l’ant serradu, no l’ant sanificadu, sos patzientes sun galu como ricoverados, sos mèigos e su personale paramèigu, sos OSS, in prus de sos adetos a sos servìtzios diferentes acapiados comente a cussu de limpiadura, no los ant sutapostos a peruna mesura de seguresa pro abrandare su contàgiu, no los ant postos a tampones rinofaringeos, no los ant isuladoso postos in barantena ma l’ant naradu de si limitare a sos ispostamentos domo-ospidale pro sighire su traballu issoro. Su repartu de ortopedia intamas, ue s’est registradu su primu casu de positividade de unu patziente tramudadu dae s’ospidale de Nùgoro, l’ant sutapostu a sanificatzione ma sos dutores e sos operadores non sunt istados sutapostos a tampone e sighint a frecuentare ambientes ospidalieros. In prus, su personale de s’ospidale sighit a girare lìberu in totu sos repartos, in sos tretos comunes de s’ospidale, in su tzilleri chi b’at in intro de s’ospidale etotu, in su cale in prus, b’intrant finas persones de foras, visitadores, familiares de sos ricoverados e chiesisiat potzat intrare, sena peruna protetzione”.
E calicuna cosa non funtzionat nemancu in sa cadena de comunicatzione istitutzionale: “A sa gravidade de sa situatzione chi apo contadu como”, annanghet Addis cun s’apògiu de sos primos citadinos, “depo cun dolore e dispraghere, sutalineare un’àtera cosa grave, chi non tenet capia e non si podet atzetare bidas sas acuntèssidas. Apo giai pòtzidu sinnalare prus bortas in telèfono a sos vèrtices de s’Azienda Sanitària sa farta manna de comunicatzione informativa istitutzionale cara a mie, francu, pro de beras, pro duas mail ebbia retzidas a sero mannu, cun firma de su dirigente mèigu de sa diretzione sanitària de su presìdiu sanitàriu de Tèmpiu, e in prus ca l’aia apretadu deo. Totu sas novas de sa situatzione de s’Ospidale citadinu, incluida finas cussa de sa tràmuda de su patziente positivu dae s’ospidale de Nùgoro a cussu de Tèmpiu, las apo ischidas a manera ufitziosa dae àteras persones chi issas etotu aiant ischidu dae Facebook. Custu est su chi est capitende”.
